Moneda națională a ajuns la CEA MAI SLABA COTATIE DIN ISTORIE în raport cu euro

0
137

Leul a atins vineri cea mai slabă cotaţie în raport cu euro, cursul anunţat de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,6597 lei pentru un euro, în creştere cu 0,90 bani (0,19%) în comparaţie cu valoarea din şedinţa precedentă, de 4,6507 lei pentru un euro.

Atât analiştii financiari, cât şi oficialii băncii centrale au avertizat că leul are tendinţe de depreciere pe fondul dezechilibrării balanţei comerciale (importuri/exporturi) şi al creşterii deficitului de cont curent. Pe lângă acest factor, instabilitatea politică şi măsurile pe care mediul de afaceri le consideră ostile pot influenţa moneda naţională, în sensul deprecierii.

La rândul lui, dolarul american închide anul la 3,89 lei, faţă de un curs de 4,34 lei/dolar la începutul anului.

Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, spunea pentru zf.ro în septembrie că până acum banca centrală a preferat din raţiuni obiective să asigure o stabilitate a cursului pentru că România a avut o pondere a creditului în valută care a fost şi la 65% din total creditare şi, la acest nivel, au existat în mod cert nişte constrângeri la nivelul politicii monetare.

În prezent, în jur de 40% din împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în valută, majoritatea în euro.

„Acum lucrurile se schimbă. Vedem o creditare în lei care creşte mult mai rapid decât cea în valută. În acest context, anticipăm o schimbare a abordării politicii monetare a BNR în ceea ce priveşte compromisul între curs şi dobânzi. Dacă până acum banca centrală a preferat să aibă un curs stabil, de acum ne aşteptăm ca banca centrală să acorde din ce în ce mai mare atenţie stabilităţii dobânzilor unde nu vom vedea o volatilitate mare chiar dacă va exista o tendinţă de creştere. Acest lucru se poate obţine dacă acceptăm ca inevitabil o volatilitate mai mare a cursului.“

Anticipările Băncii Centrale Europene (BCE) sunt de a menţine un caracter acomodativ al politicii monetare, fiind de aşteptat ca şi celelalte bănci centrale din regiune să adopte politici similare.

„În acest context, cu siguranţă că şi BNR va avea o atitudine acomodativă la nivelul politicii monetare, adică dobânzi mai mici decât ar sugera în condiţii normale situaţia economică“, apreciază Ionuţ Dumitru.

Cursul francului elveţian a crescut de la 3,9751 lei la 3,9900 lei.

Într-o intervenție telefonică la REALITATEA TV, purtărorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a explicat motivele din spatele creșterii monedei EURO și ale ROBOR-ului.

„Avem o anumită evoluție pe Robor, o știm cu toții, dar comparațiile cu Robor-ul, noi le facem numai de scurtă durată. În 2014, nivelul Roborului la 3 luni era mai mare ca acum.

Sunt 2 puncte de bază pentru referința la 3 luni. Roborul are referință la 3 luni, asta contează acum pentru toate creditele, dar sunt și la 6 luni și roborul oricum se măsoară și pe alte referințe, toate sunt în scădere și poate nu e întâmplător că am avut o depreciere a leului.

Guvernatorul a atras atenția mai demult că nu poți să ai stabilitate pe curs, stabilitate pe pe dobânzi și rezervă valutară intactă. Toate trei aceste elemente nu merg împreună. Cel puțin una din aceste trebuie să varieze.

E mai degrabă o exprimare a cursului legată de deficitul comercial care este unul serios, 1 miliard de euro, care este deficit comercial și acel deficit trebuie să se regăsească cumva și cum atfel decât prin depreciere.”, a spus Suciu.

Întrebat dacă suntem pe un trend de îngrijorare, purtătorul de cuvânt al BNR a explicat:
„Leul testează un nou reper, el a stat aproape 2 ani la reperul 4,5. De aceea sunt flcutuații multe în piață, la fel ca și noul reper.
Sunt mai mulți factori, unul este deficitul comercial cum spuneam și atunci când ai un import mai mic decât exportul este o depreciere a monedei îți reglează exporturile și atunci există o reglare naturală cu costuri.

Alt motiv este presiunea cu creșterile de prețuri, dobânzile urmăresc raportul de inflație, nu aș spune că sunt așa de dramatice creșterile, dar este evidentă o presiune inflaționistă.”

LĂSAȚI UN MESAJ